Arhiva lunii iunie 2015

Preventia cancerului de san

20150713_111836-1-1Pentru preventia cancerului de san este necesar sa cunoastem conditiile de viata si de mediu ce favorizeaza dezvoltarea acestei boli si sa incercam, pe cat posibil, sa le identificam in viata noastra si sa le corectam. Dintre conditiile ce tin de stilul de viata, cele mai importante lucruri, pe care o femeie le poate face pentru a-si reduce riscul de cancerul mamar, sunt crearea unor obiceiuri alimentare sanatoase si renuntarea la unele activitati daunatoare, cum sunt fumatul si consumul de bauturi alcoolice, in asociere cu intretinerea regulata a unor activitati fizice usoare. Voi detalia mai jos aceste aspecte.

In prezent, se considera ca alimentatia nesanatoasa este responsabila pentru 30-40% din cancere. Nu exista alimente care sa previna cancerul, dar o alimentatie sanatoasa poate imbunatati imunitatea, reducand astfel riscul de cancer. O alimentatie bogata in fructe, legume si cereale, crescute fara pesticide, asigura organismului elementele nutritive de care are nevoie pentru a fi in cea mai buna forma si ne protejeaza de substantele chimice care ar putea induce transformarea celulelor glandulare normale in celule canceroase.

Studiile au aratat ca adolescentele care au o dieta bogata in grasimi au un risc crescut de a dezvolta cancer de san pe parcusul vietii. Un aport crescut de grasimi conduce la obezitate, iar excesul de tesut adipos produce estrogeni in plus. Excesul de estrogeni este implicat in dezvoltarea CS.

Iata ce ne recomanda nutritionistii:alimentatie_sanatoasa_08262600

-incercati sa va mentineti greutatea corporala in limite normale (BMI intre 18,5 si 24,9 )

-consumati mai multe fructe si legume ( cel putin 5 portii pe zi) : morcovi, telina, spanac, praz, broccoli, zucchini, ciuperci, ceapa, salata verde, varza, rosii (cat mai des), struguri si fructe de padure

-reduceti aportul de grasimi, astfel incat acestea sa reprezinte mai putin de  20% din totalul caloriilor/zi; puteti incepe prin a renunta la alimentele bogate in grasimi, cum sunt prajelile si margarina, prin reducerea consumului de unt si de crema de branza, precum si a consumului de carnuri prelucrate si de mezeluri

-atentie la consumul de proteine: unele studii au sugerat ca exista o legatura intre carnea rosie si cancerul de san, carnea de vita fiind considerata o sursa de hormoni ; prin urmare, este indicat sa variati sursele de proteine si sa optati pentru carnea de peste, miel sau pasare; de asemenea, puteti folosi fasolea si lintea ca fel principal la masa.

Studiile au aratat ca nutrientii ce se gasesc in diferite alimente lucreaza impreuna pentru a aduce beneficii sanatatii noastre. De aceea, se recomanda sa diversificam cat mai des alimentatia. Se considera ca o alimentatie de origine vegetala este mai sanatoasa decat una de origine animala. Elementele de care ar trebui sa tinem cont atunci cand ne alegem alimentele, sunt:

1. Substantele fitochimice: se apreciaza ca acestea protejeaza celulele de modificari ce ar putea conduce la cancer. Putem gasi astfel de substante in fructe, legume, cereale, fasole etc.  Substante fitochimice sunt beta carotenii si carotenoizii din morcovi, resveratrolul din vinul rosu, polifenolii din ceai, izotiocianatii din crucifere(varza, broccoli, conopida).

Flavonoidele se gasesc in cereale, legume si fructe. Cele din soia si naut sunt fitoestrogeni si actioneaza ca un estrogen slab, blocand receptorii pentru estrogenul propriu al organismului, iar prin aceasta reduc riscul de cancer indus de excesul de estrogen.

Antioxidantii ne protejeaza de radicalii liberi (molecule instabile rezultate din actvitatea celulara). Surse de radicali liberi sunt poluarea, fumatul, radiatiile si ierbicidele. Radicalii liberi actioneaza prin afectarea genetica a celulelor care sunt deviate de la cresterea si functionarea lor normala, rezultand dezvoltarea cancerului. Antioxidantii se gasesc in broccoli, varza, conopida, varza de Bruxelles, cartofi, morcovi, telina, porumb, mango, pepene galben, portocale, spanac, nuci, salata verde, ulei de peste, cereale, rosii, afine, capsuni, ceai negru si ceai verde. In general, se considera ca fructele si legumele de culoare inchisa au un continut mai ridicat de antioxidanti.

Antocianinele sunt dovedite a avea proprietati antiinflamatorii si antitumorale. Acestea dau culoarea inchisa strugurilor, afinelor, fructelor de padure si zmeurei.

Sulfurile din usturoi si ceapa cresc imunitatea. 

2.Acizii grasi de tip omega -3, substante ce sunt implicate in multe reactii ale organismului si in special in raspunsul imun. Acizii grasi de tip omega-3 nu se produc in corpul nostru si sunt furnizati doar prin alimentatie. Acestia protejeaza impotriva bolilor cardiace( previn aritmiile cardiace), reduc ateroscleroza si nivelul de colesterol de tip LDL( daunator) si pe cel de trigliceride serice. Acizii grasi de tip omega 3 sunt o sursa excelenta de lignani, substante ce actioneaza ca un estrogen slab: se leaga de receptorii pentru estrogeni, blocandu-i si avand astfel un efect antiestrogen.Concentratii mari de acizi grasi omega -3 se gasesc in pestele  oceanic de tip somon, ton, sardine, hering, cod, rechin. Concentratii mai mici din acest nutrient se gasesc si in plante, precum semintele de in, nuci, fasole, soia.

3.Soia  are multiple beneficii alimentare, datorita continutului de proteine si de substante fitochimice. Soia contine inhibitori de protein-kinase ce ajuta la functionarea si cresterea normala a celulelor, fitosteroli si saponine implicate in mentinerea nivelulului  de cholesterol, precum si acid fenolic si fitati ce sunt antioxidanti. De asemenea, soia contine isoflavone, substante ce actioneaza ca un estrogen slab, blocand receptorii pentru estrogeni ,iar prin aceasta isoflavonele impiedica actiunea estrogenului endogen in organism si posibil dezvoltarea unei tumori ce are nevoie de un stimul estrogenic mai puternic. In sprijinul acestor afirmatii vine constatarea ca incidenta cancerului de san este mai mica la femeile asiatice care consuma mai des soia si de la o varsta mai tanara, comparativ cu femeile din SUA. Pe de alta parte, datorita continutului bogat in isoflavone, soia este contraindicata  la personale care sufera de cancer de san estrogen-sensibil sau care urmeaza tratamente hormonale.

4.Licopenul, colorant in rosu-portocaliu al legumelor si fructelor, este un puternic antioxidant. Studiile au aratat ca persoanele care consuma cantitati mari de licopen au un risc redus de cancer de plamani, prostata si vezica urinara. Studiile referitoare la protectia ce o poate oferi licopenul impotriva cancerului de col uterin si de san sunt in desfasurare.

5. Usturoiul a fost considerat multi ani o arma importanta impotriva infectiilor si a cancerului. Este cunoscut faptul ca usturoiul reduce nivelul de Helicobacter pylori, bacterie implicata in ulcerul si in cancerul gastric. Substanta activa a usturoiului este alicina, puternic antioxidant. Alicina se elibereaza atunci cand usturoiul este zdrobit, de aceea se considera ca cele mai multe beneficii ne ofera consumul usturoiului crud (in sosuri,salate etc)

6.Semintele de in sunt o sursa importanta de lignani, substante ce au un efect antiestrogen ,iar prin aceasta pot ajuta in lupta importiva cancerului de san. Lignanii se gasesc la niveul coajei de in, astfel incat cea mai buna sursa de lignani este  inul macinat. Acesta este inclus in diverse produse alimentare ca painea cu cereale, briose si alte preparate pentru micul dejun, salate si iaurturi. Semintele de in mai ajuta si la reducerea nivelului de cholesterol de tip LDL si de trigliceride din sange, datorita continutului de acizi grasi de tip omega 3. De asemenea, prin continutul de fibre, contribuie si la buna functionare a intestinelor. Nu exista inca recomandari cu privire la cantitatea de seminte de in ce ar trebui consumata zilnic pentru a beneficia de elementele sale nutritive, dar se considera ca o lingura, doua de seminte de in macinate/zi sunt suficiente.

7.Dieta cu alimente crude (raw food) contine multe fructe, legume, cereale, nuci, seminte etc. bogate in sustante fitochimice ce ajuta la cresterea imunitatii si la protectia impotriva cancerului. Adeptii acestui regim alimentar considera ca prin gatire multe preparate isi pierd calitatile nutritionale, deoarece temperatura ridicata distruge enzimele. O dieta ce exclude prepararea termica a alimentelor are insa si dezavantaje, mai ales daca ea contine si alimente de origine animala (lapte, carne, oua) : acestea pot contine bacterii care pot induce infectii grave. De asemenea, o alimentatie strict raw-vegan(alimente crude de origine vegetala) nu ne asigura necesarul de proteine, calciu, fier si alte minerale importante pentru buna functionare a organismului. Prin urmare, o dieta bogata in alimente de origine vegetala are beneficii importante pentru sanatate, insa ea nu este suficienta pentru acoperirea necesarului zilnic de nutrienti. De aceea, sunt necesare si alimente de origine animala, insa acestea trebuie alese cu grija.

8.Dieta macrobiotica  promoveaza consumul de vegetale, cereale si de alimente minimum procesate.  Lactatele, carnea rosie, ouale, cafeaua si zaharul sunt eliminate, ca si suplimentele de vitamine si minerale. Aceste tip de dieta face parte dintr-un mod de viata macrobiotic ce include si activitatea fizica regulata, limitarea expunerii la substante chimice nocive si pesticide, precum si la radiatii electromagnetice. Prepararea alimentelor se face dupa recomandari stricte, macrobiotice, iar ustensilele de gatit trebuie sa fie doar din lemn, sticla, otel si/sau email. Studiile au aratat ca femeile ce urmeaza o dieta macrobiotica au un nivel de estrogeni usor mai scazut, comparativ cu alte femei, iar acest fapt le poate reduce riscul de cancer de san estrogen sensibil. Bazandu-se pe alimente de origine vegetala, ca si dieta raw-vegan, dieta macrobiotica este bogata in substante fitochimice, dar nu contine elemente nutritive esentiale, precum proteine, calciu , fier etc.

In concluzie, diversificarea este cheia alimentatiei sanatoase, iar originea vegetala a alimentelor trebuie sa fie majoritara, dar nu unica. De mare ajutor ne-ar fi si crearea unor obiceiuri alimentare „bune”, si anume:

–alegeti produse lactate degresate si lapte natural

-evitati alimentele sarate, afumate si muraturile

-alegeti portii mai mici de carne la masa (aprox 90gx2/zi)

-coaceti sau fierbeti mancarea, in loc sa o prajiti

-alegeti la micul dejun sucul 100%  sau fructul ca atare, precum si painea din cereale integrale

-luati gustari de fructe si legume pe timpul zilei: felii de portocale, migdale, morcovi, iaurturi degresate

-consumati mai multe fibre: fructe proaspete, legume si cereale

Fumatul este asociat cu numar crescut de boli, inclusiv cu cancerul de san, fiind un factor ce creste riscul de CS in special la femeile tinere, aflate in premenopauza.Studiile au mai aratat ca si fumatul pasiv este daunator, fiind implicat in cresterea riscului de CS la femeile aflate la menopauza. Fumatul creste si riscul de complicatii respiratorii si de formare de trombi la pacientele in curs de tratament pentru cancerul de san.

Din pacate, fumatul este un obicei destul de greu de inlaturat, insa exista multiple programe care sa va ajute. Daca nu fumati, nu incepeti ! Daca fumati, folositi orice mijloc pentru a renunta !  

Bauturile alcoolice : studiile au aratat ca berea, vinul, lichiorul si celelalte bauturi alcoolice cresc riscul de tumori maligne mamare hormonal sensibile. Alcoolul creste nivelul de estrogeni si induce alterari ale ADN-ului.Pentru a va reduce riscul de cancer de san ar fi util sa renuntati la bauturile alcoolice de orice fel si sa optati pentru cocktail-uri nonalcoolice, iar daca acest lucru este dificil pentru dvs, ar fi benefic sa va limitati consumul de alcool la o bautura, doua pe saptamana.

Activitatile fizice usoare, ca mersul pe jos, efectuate in mod regulat, timp de 4-5 ore pe saptamana,  pot reduce riscul de CS. Rezultatele unui studiu francez publicate in august 2014 au aratat ca activitatile fizice usoare desfasurate de catre femeile in postmenopuaza pe o durata de 4 ani, pot reduce riscul de CS cu 10 %. Din pacate, beneficiul nu se pastreaza daca persoana renunta la miscarea fizica.

Pentru mai multe informatii despre cum va puteti reduce riscul de cancer de san, puteti citi si articolul „Cancerul de san- conditii favorizante”

Ești însărcinată ? Iată ce trebuie să știi …

20150703_173002-1Starea de graviditate este una fiziologică, deci o stare tranzitorie de sănătate, pe durata căreia viitoarea mama trebuie să știe ceea ce ii face bine și ceea ce îi poate dăuna, astfel încât atât ea, cât și copilul ei, să aibă o dezvoltare armonioasă pe parcusul celor 9 luni de sarcină.

Încă din perioada concepției, viitoarea mamă trebuie să stabilească o bună comunicare cu medicul ei obstetrician. Frecvența vizitelor medicale va fi stabilită în funcție de istoricul tău medical, precum și de particularitățile sarcinii. Este util să discuți cu medicul tău despre tratamentele pe care le iei pentru a ține sub control unele afecțiuni de care suferi ( DZ, HTA, AB etc) și care necesită supraveghere suplimentară sau consulturi interdisciplinare.

Trebuie să fii atentă la alimentație, astfel încât sa îi oferi copilului tău nutrienții de care are nevoie pentru dezvoltarea corespunzătoare și, totodată, să te poți bucura de o stare de sănătate deplină, fără să acumulezi kilograme în exces.  Este indicat să consumi mai multe fructe proaspete, legume, cereale, lactate, carne slabă, pește și fructe de mare. Datorită conținutului ridicat de mercur, anumite tipuri de pește sunt de evitat și anume: peștele-spadă, macroul gigant, rechinul. Este indicat să ai aprox. 5 porții de fructe și legume /zi, lactate zilnic, pasteurizate sau fierte în prealabil,iar pește de 2 ori pe săptămână. Pentru a evita toxiinfecțiile alimentare ce pot fi deosebit de grave pe durata sarcinii, mâncarea va fi pregătită și păstrată în condiții de siguranță. Este de dorit sa ții la distanță animalele de casă și rozătoarele, precum hamsterii, deoarece acestea iți pot transmite infecții potențial letale pentru făt. Alimentele crude vor fi spălate cu atenție inante de a le consuma.

Aportul caloric va ajustat, astfel încât creșterea ponderală pe durata celor 9 luni de sarcină să fie de 10-12 kg. În primele 2 trimestre de sarcină nu ai nevoie de un plus de calorii pentru copil, abia din trimestrul 3 este necesar să iți suplimentezi aportul caloric cu aprox. 200 de calorii/zi. Excercițiile fizice ușoare, ca mersul pe jos, înotul, yoga, pillates, pot fi de ajutor pentru a preveni excesul ponderal și pentru a evita complicații precum diabetul zaharat gestațional și hipertensiunea indusă de sarcină cu/fără eclampsie și naștere prematură. Păstrarea condiției fizice pe durata sarcinii iți poate fi de ajutor la naștere, iar ulterior o să îți permită să revii în scurt timp la greutatea anterioară sarcinii.

În primul trimestru de sarcină este bine să continui suplimentarea de acid folic (începută preconcepțional), câte 0,4-0,8mg/ zi, vitamină necesară pentru dezvoltarea neurologică fetală, precum și suplimentarea de vitamina D. Trebuie să discuți cu medicul tău dacă este necesar să iei suplimente de  fier, deoarece anemia prin deficit de fier poate cauza naștere prematură și greutate fetală la naștere mai mică decât cea corespunzătoare vârstei gestaționale.

Consumul de lichide trebuie să fie crescut, în special consumul de apă, dar sunt utile și ceaiurile, supele, sucurile de fructe și legume.

Este indicat să te odihnești suficient, să dormi câte 7-9 ore/noapte. După 30 de săptămâni de sarcină trebuie să eviți statul în pat cu fața în sus și să te odihnești mai mult pe partea stângă, eventual să folosești o pernă în zona mijlocului.

În unele cazuri, este util de luat în considerare și posibilitatea vaccinării pentru boli la care există expunere pe durata sarcinii, așa cum este gripa.

Pe durata sarcinii trebuie să eviți fumatul, chiar și cel pasiv, deoarece tutunul poate crește riscul de avort, naștere prematură și moarte fetală in utero. Substanțele toxice din fumul de țigară trec bariera fetoplacentară și împiedică oxigenarea și hrănirea corespunzătoare a fătului. În consecință, copiii proveniți din mame care au fumat pe durata sarcinii au greutate mai mică la naștere, au un risc crescut de moarte subită infantilă, precum și o sensibilitate respiratorie crescută, fiind predispuși la a face mai frecvent boli respiratorii pe parcursul vieții. La rândul ei, mama fumătoare are o probabilitate mai mare de a suferi de grețurile asociate sarcinii, de implantarea extrauterină a sarcinii și de dezlipire prematură de placentă normal inserată( complicație severă ce survine în timpul travaliului și cauzează decesul fetal înainte de naștere).

Este indicat să eviți și expunerea la substanțele chimice de la locul de muncă, precum și la cele din detergenți, din soluțiile de curățenie, solvenți, plumb, mercur, insecticide, vopseluri.

Consumul de alcool trebuie evitat pe durata sarcinii și în special în primele 3 luni de sarcină. Alcoolul trece bariera fetoplancetară și ajunge în sângele fetal de unde este mai lent eliminat, comparativ cu epurarea din sângele adultului. Alcoolemia fetală in utero poate afecta dezvoltarea copilului, având consecințe pe termen lung : defecte cardiace, restricție de creștere intrauterină, iar după naștere, slaba dezvoltare fizică a copilului cu tulburări de echilibru, modificări specifice ale feței, deficit de atenție, întârziere în dezvoltarea psihică, dificultăți de gândire și de limbaj. Toate aceste semne și simptome au fost grupate intr-un sindrom numit sindromul de alcoolism fetal. De asemenea, alcoolemia fetală in utero poate cauza avort, naștere prematură și moarte fetală intrauterină.

Probabil că este inutil să mai precizez că este contraindicat consumul de droguri ilegale, de orice fel !

Nu sunt indicate băile fierbinți, căzile cu hidromasaj și sauna: temperatura ridicată poate afecta copilul, te deshidratează și îți poate induce o stare de leșin. Solarul și paturile bronzante sunt de evitat, din aceleași motive. La plajă, femeia insarcinată trebuie să stea maxim 30- 60 minute/ zi la soare,  înfara orelor de vârf (până în ora 10 sau după ora 16, în zilele toride de vară cu indice UV ridicat), după ce a folosit în prealabil o cremă de protecție solară ce reflectă radiațiile UVA și UVB. Este indicat ca expunerea la soare să fie asociată cu  accesorii de protecție solară, precum pălărie, ochelari și cu o hidratare corespunzătoare ( peste 8 pahare de apă /zi).

Sunt contraindicate produsele de igienă intimă parfumate și tampoanele, deoarece aceastea pot produce iritații locale și pot să te predispună la infecții urinare.

Pe cât posibil, se vor evita radiografiile datorită razelor de tip X care sunt teratogene. Dacă totuși acestea sunt necesare pentru diferite lucrări dentare, spre exemplu, nu uita să ii spui medicului radiolog că ești insărcinată pentru ca să îți ofere o protecție suplimentară.

Consumul de cafea trebuie redus, eventual evitat, ca și băuturile energizante. Se apreciază ca aprox 200 mg de cofeina /zi ar fi bine tolerate, însă consumul de cafea pe durata sarcinii este asociat cu greutate mică la naștere, avort și naștere prematură. Alternative sănătoase și fără riscuri pentru femeile însărcinate sunt cafeaua decofeinizată, ceaiurile și sucurile de fructe.

beneficii_sarcinaAcestea sunt doar o parte din precauțiile pe care trebuie să le ai în vedere ca femeie insărcinată. Pentru completarea informațiilor, ar fi bine să îți pregătești o listă de întrebări la care să primești răspuns cu ocazia vizitei medicale.

Sarcina și infecția cu Human Papillomavirus

Infecția cu Human Papillomavirus (HPV), una dintre cele mai răspândite infecții genitale, este responsabilă de peste 90% din cancerele de col uterin. Virusul există într-o varietate de peste 100 de tulpini. Se apreciază că aprox 75-80 % dintre persoanele care au viață sexuală vor contacta infecția la un moment dat pe parcursul vieții. Însă o mare parte dintre acestea nu știu că au sau au avut infecția, deoarece, de cele mai multe ori, virusul nu produce simptome și este eliminat din organism fara tratament. Infecția HPV se transmite doar pe cale sexuală, inclusiv prin contact intim. Dacă virusul va induce modificari clinice, atunci acestea vor apărea într-un interval de timp cuprins între 1 lună și  câțiva ani de la contact și sunt reprezentate de condiloame și de displazii cervicale. Condiloamele apar in zona genitală, cel mai frecvent, și sunt foarte contagioase. Displaziile cervicale se depistează cu ocazia examenului Babeș Papanicolau. Mare parte din aceste modificări se vindecă fără tratament, însă dacă infecția este cu o tulpină de HPV cu risc oncogen crescut(HPV-high risk), atunci există posibilitatea evoluției leziunii cervicale spre cancer. În aceste cazuri, se recomandă tratamentul și monitorizarea atentă.

images9GESO68ODacă infecția cu HPV survine pe parcusul sarcinii sau este preexistentă concepției, este puțin probabil ca ea să complice dezvoltarea fătului sau starea de sănătate a mamei. Datorită modificărilor hormonale și imunologice din timpul sarcinii, semnele clinice ale infecției cu HPV se pot accentua (condiloamele se înmulțesc, pot să crească sau să sangereze). Atunci când testul Pap este anormal, este necesar să faceți o colposcopie pentru a evalua starea colului uterin, iar dacă nu sunt semne de cancer cervical, tratamentul infecției este amânat până după naștere. De altfel, se apreciază că riscul transmiterii infecției de la mamă la copil este foarte mic, de aproximativ 1 la 10 000, in cazul nașterii naturale.

Această transmitere poate avea loc cu ocazia nașterii, iar infecția neonatală cu HPV se vindecă spontan (fără tratament), de cele mai multe ori. În rare cazuri, poate induce la copil, în primii 5 ani de viață, papilomatoza respiratorie care necesită tratament chirurgical.

La câteva săptămâni după naștere este necesar testul PAP. Este posibil ca modificările genitale asociate infecției cu HPV prezente pe timpul sarcinii, să dispară la examenul postpartum. Dacă testul PAP este totuși anormal, veți fi sfătuită usa urmați procedurile și tratamentul corespunzător.

Tipajul HPV nu face parte din investigațiile de rutină indicate la debutul sarcinii. Însă pentru prevenția cancerului de col uterin, ghidul clinic al Societății Române de Obstetrică și Ginecologie recomandă ca testul HPV să fie efectuat la fiecare 3 ani, de către orice femeie cu vârstă cuprinsă între 25 si 65 de ani. Prevenția infecției cu HPV se poate realiza avand o relație monogamă și prin folosirea vaccinului nonavalent ce protejează împotriva a 9 tulpini de HPV( responsabile de peste 90% din cancerele de col uterin și de condiloamele genitale). Nu există dovezi care să arate siguranța administrării vaccinului în timpul sarcinii, însă înainte de sarcină sau după naștere, vaccinul poate fi administrat oricărei femei după ce testarea prealabilă pentru HPV a arătat absența virusului in corpul ei.