Se apreciaza ca dezvoltarea cancerului de san este o consecinta a unor mutatii genetice ce au ca efect un dezechilibru intre activitatea oncogenelor si a genelor supresoare tumorale. Ce anume cauzeaza aceste mutatii genetice nu se cunoaste exact.

Hormonii par sa aiba un rol important in multe cazuri de cancer de san (CS), dar felul in care acestia actioneaza nu este pe deplin inteles.

Exista o serie de  conditii favorizante dezvoltarii  CS care nu pot fi schimbate : varsta, sexul feminin, fondul genetic. Cunoasterea lor ne poate ajuta in supravegherea persoanelor cu risc crescut, cu scopul de a depista cat mai timpuriu CS, stadiu la care putem trata cu succes aceasta boala. Factorii de risc mosteniti pot actiona impreuna cu factorii ce tin de stilul de viata, crescand si mai mult riscul de CS. Acestia din urma pot fi insa modificati, astfel incat cunoasterea lor poate fi de un real ajutor pentru prevenirea CS.

Iata care sunt principalele situatii ce favorizeaza dezvoltarea CS:

1.Sexul feminin
Cancerul de san este mult mai frecvent la femei decat la barbati, deoarece la femei tesutul glandular este imatur si foarte activ pana la prima sarcina dusa la termen; tesutul glandular imatur este foarte sensibil la actiunea estrogenilor si a altor factori nocivi. Prima sarcina dusa la termen induce maturarea celulelor glandulare si astfel se reduce riscul de CS. La barbati, celulele glandulare sunt inactive, iar nivelul estrogenilor este foarte scazut. De aceea, aprox 1% din totalul cancerelor de san apar la barbati.
2.Varsta
Conform ACS(American Cancer Society), formele mai agresive de cancer de san apar la paciente cu varsta mai avansata.
Cu cat traim mai mult, cu atat exista mai multe oportunitati pentru accidentele genetice si cu atat mai slaba este capacitatea organismului de a repara aceste « accidente ».
3.Istoricul familial de cancer de san
Se apreciaza ca 5-10% din cancerele mamare sunt ereditare, transmise de la parinti la copii.
Daca aveti o ruda de gradul unu (mama, sora, fiica) cu cancer de san, atunci riscul dvs de a dezvolta aceasta boala este de 2 ori mai mare.
Daca aveti 2 rude de gradul unu cu cancer de san, atunci riscul dvs este de 5 ori mai mare.
BRCA 1 si BRCA 2 (BReast CAncer genes)
Majoritatea cancerelor de san ereditare sunt asociate cu 2 gene: BRCA 1 si 2. Aceste gene se gasesc la toate persoanele. Rolul lor este de a repara injuriile celulare si de a asigura cresterea normala a celulelor.
Doar ca atunci cand aceste gene sufera mutatii ce se transmit de la o generatie la alta, ele nu mai functioneaza normal si acest fapt creste riscul de cancer de san.
Se apreciaza ca riscul de cancer de san la femeile cu mutatii ale genelor BRCA 1 si/sau BRCA 2 este de pana la 80%. Acestea au un risc mai mare de a dezvolta cancerul la varsta mai tanara si de a avea cancer bilateral.De asemenea, aceste persoane au un risc crescut de a dezvolta si alte cancere: de ovar, colon, pancreas , tiroida sau melanom. Barbatii cu mutatii ale genei BRCA 2 au un risc crescut pentru cancer de san. Riscul lor de a dezvolta aceasta boala pana la varsta de 80 de ani este de 8%.O serie de alte mutatii genetice au fost asociate cu cancerul de san; incidenta lor este mult mai mica, in comparatie cu mutatiile genelor BRCA 1 si BRCA 2. Aceste gene sunt: ATM, CDH1, CHEK2, MRE11A, NBN, PTEN , RINT1, RAD50 si RECQL
P53 este o proteina ce inhiba cresterea celulelor tumorale. Anomalii ale genei ce comanda sinteza acestei proteine sunt asociate cu sdr Li –Fraumeni, boala ce creste riscul de cancer la varsta tanara(cancer de san, leucemie, tumori cerebrale, sarcom)

4.Radioterapia in zona toracelui sau a fetei la varsta tanara(inaninte de 30 de ani) creste riscul de cancer de san.

5.Patologie mamara benigna
Exista o serie de afectiuni mamare benigne ce dubleaza riscul de cancer de san, si anume :
-hiperplazia ductala sau lobulara fara atipii
-fibroadenomul
-adenoscleroza
-papilomul
-cicatrice radiala
Afectiunile mamare proliferative cu atipii, cum este hiperplazia lobulara si hiperplazia ductala cu atipii, cresc riscul de CS de 3 pana la 5 ori fata de persoanele care nu au astfel de patologii.
Carcinomul lobular in situ ( LCIS) defineste un grup de celule lobulare anormale, dar care nu reprezinta un cancer propriu-zis. LCIS nu devine invaziv daca nu este tratat, dar creste riscul de a dezvolta un CS invaziv mai tarziu in viata.
6.Rasa/Etnia
Femeile albe au un risc mai mare de a dezvolat CS decat cele afro-americane, hispanice sau asiatice. Dar cele afro-americane tind sa dezvolte forme mai agresive de CS si la varsta mai tanara.
7.Excesul ponderal/Obezitatea (BMI>25) creste riscul de CS in special la femeile aflate la menopauza, datorita faptului ca tesutul adipos sintetizeaza estrogeni. Excesul ponderal creste si riscul de recurente la femeile tratate de CS. Topografia tesutului adipos este importanta pentru cresterea riscului, localizarea la nivelul abdomenului fiind mai periculoasa decat cea de la nivelul coapselor si soldurilor.
8.Istoricul obstetrical
Femeile care au avut prima sarcina dusa la termen dupa varsta de 30 de ani au un risc crescut de CS comparativ cu cele care au nascut inainte de a implini 30 de ani.
Pana la prima sarcina dusa la termen, celulele glandulare mamare sunt imature, hiperactive si foarte sensibile la perturbarile hormonale. Prima sarcina dusa la termen induce maturarea tesutului glandular si actioneaza ca un factor protectiv.
9.Alaptatul reduce riscul de CS, mai ales daca se prelungeste mai mult 1 an, deoarece mentine activitatea normala a celulelor glandulare, reduce numarul ciclurilor menstruale si prin aceasta reduce nivelul de estrogen(fapt protector fata de CS); de asemenea, alaptatul face ca mama sa aiba un stil de viata mai sanatos(alimentatie echilibrata, fara tutun, alcool etc.)
10.Istoricul ciclurilor menstruale
Menarha precoce (inainte de varsta de 12 ani) si menopauza tardiva (dupa varsta de 55 de ani) cresc riscul pentru CS, doarece sunt legate de expunerea prelungita a tesutului mamar la actiunea hormonilor circulanti, estrogen si progesteron.
11.Terapia de substitutie hormonala combinata (estrogen si progesteron) creste riscul de CS cu 75 %, pe durata administrarii, risc ce scade la 2 ani dupa intreruperea tratamentului de substitutie si devine comparabil cu riscul femeilor ce nu au urmat un astfel de tratament.
Terapia de substitutie hormonala doar cu estrogen creste riscul de CS, precum si riscul pentru cancer de ovar, atunci cand este administrata mai mult de 10 ani.Cresterea riscului de CS este mai mica decat cea data de terapia hormonala combinata.
12.Consumul de acool creste riscul de CS si de recurenta a bolii la persoanele tratate de CS, prin cresterea nivelului de estrogen si prin alterarea ADN-ului celular.
Femeile care consuma o bautura alcoolica de 3 ori pe saptamana au un risc cu 15% mai mare de a dezvolta CS.
13.Sanii cu densitate crescuta au un risc de 6 ori mai mare de a dezvolta CS, deoarece tesutul glandular este predominant, iar tumora este mai dificil de diagnosticat.
14.Lipsa activitatii fizice se insoteste de tesut adipos in exces, iar celulele adipoase in exces vor produce un exces de estrogen. Surplusul de estrogen creste riscul de CS.
De asemenea, exercitiile fizice reduc nivelul de zaharuri din sange si nivelul factorului de crestere insulinic( IGF), hormon ce controleaza si cresterea celulelor glandulare mamare.
15.Fumatul creste riscul de CS la persoane tinere. Poate complica tratamentul cancerului de san prin afectarea pulmonara accentuata la radioterapie, incetinirea vindecarii dupa tratamentul chirurgical si prin cresterea riscului de tromboze pe durata terpiei hormonale.
16.Deficitul de vitamina D creste riscul de CS, deoarece aceasta vitamina mentine activitatea normala a celulelor glandulare mamare si inhiba cresterea celulelor tumorale din CS.
Vitamina D mai este implicata in absorbtia calciului si cresterea rezistentei osoase, in cresterea imunitatii, in imbunatatirea activitatii nervoase si musculare.
Aceasta vitamina este produsa la nivelul pielii, cu ocazia expunerii la soare: aprox 15 min de expunere solara de 3 ori pe saptamana va poate asigura necesarul de vit D. Aportul de vit D este usor crescut si de alimentatia bogata in lactate, oua si grasimi de peste (sardine,somon)
17.Expunerea la lumina pe durata noptii (persoane care lucreaza pe durata noptii ca muncitorii in fabrica, asistente, doctori, politisti) induce un risc crescut de CS, datorita reducerii nivelului de melatonina: nivelul acestui hormon implicat in ciclul somn-veghe, scade atunci ochii sunt expusi la lumina si creste atunci cand expunerea la lumina inceteaza, atingand un varf pe durata noptii.
18.Expunerea la DES(dietilstilbestrol), medicament recomandat in perioada 1940-1970 pentru a preveni pierderea sarcinii si care induce un risc crescut de CS, atat pentru mamele ce au luat DES in timpul sarcinii, dar si pentru fiicele expuse la DES in perioada intrauterina.
19.Alimentatie nesanatoasa pare sa fie responsabila de 30-40% din cancere.
Excesul caloric este invariabil legat de CS prin cresterea ponderii tesutului adipos producator de estrogen in exces.
20.Expunerea la substantele chimice:
-din cosmetice –parabenii si ftalatii induc pertubari hormonale si prin aceasta cresc riscul de CS
-pesticide si hormoni de crestere
-din plastic-chimice eliberate atunci cand plasticul este zgaraiat sau lovit,de ex BPA (bisfenol A) care actioneaza in corp ca un estrogen slab
-din cremele de protectie solara –substantele chimice continute induc perturbari hormonale. Este indicat a se folosi creme ce contin zinc si titanium, deoarece aceste minerale reflecta razele UV
-din apa –apa filtrata este mai sigura decat cea imbuteliata
-din alimentele gatite la temperaturi inalte sau pe gratar- elibereaza substante cancerigene(HCA-amine heterociclice)

Antiperspirantele si purtarea de sutien noaptea nu cresc riscul de CS !

Sper ca, citind aceste informatii, ati devenit mai constienta de riscurile la care va expuneti prin diferite actiuni si ca ne veti ajuta sa va ajutam.