Arhiva etichetelor: nastere prematura

Virozele respiratorii pe durata sarcinii

20140929_172514-1

Expunerea la rece pe durata sarcinii poate afecta sănătatea mamei și a copilului ei nenăscut, deoarece imunitatea femeii însărcinate este mult scăzută. In plus, variantele de tratament pentru afecțiunile dezvoltate in timpul sarcinii sunt limitate, având in vedere ca unele medicamente traversează bariera fetoplacentară și pot afecta dezvoltarea copilului.

Totul se schimbă dupa ce ai rămas insarcinata. Pentru ca organismul să acccepte si să permită dezvoltarea in interiorul tău a embrionului format și din gene paterne, ” straine” sistemului tău imun, este necesară o creștere a toleranței imunologice, adică o reducere a reactivitatii tale la acțiunea factorilor externi. În acest mod însă devii mai vulnerabilă la diverși agenti infecțioși care , in afara sarcinii, ar fi fost îndepărtați de către sistemul tău imun mai puțin „tolerant”. De aceea, atunci când te pregătești să devii mamă este necesar să acorzi o atenție in plus situațiilor la care te expui.

O simplă viroză respiratorie se vindecă, de cele mai multe ori, ușor și fără complicații în afara sarcinii. Dacă o vei contacta in timp ce ești însărcinată, trebuie sa știi că ai o probabilitatea mai mare sa dezvolți complicații legate de aceasta, cum ar fi  otită, sinuzită, bronșită sau chiar pneumonie ori meningo-encefalită. De asemenea, in funcție de vârsta gestațională, ai un risc crescut de pierdere a sarcinii sau de declanșare a nașterii premature. Desigur, acestea sunt complicații posibile,dar totuși rar intalnite. Statistic, majoritatea infecțiilor respiratorii survenite in timpul sarcinii se vindecă fără probleme deosebite, dacă viitoarea mamică ține cont de recomandările medicale.

Este bine sa știi ca răceala este o infecție respiratorie virală, de intensitate moderată și care afectează nasul, sinusurile, gâtul și căile aeriene superioare. Se însoțește de scurgeri nazale abundente, durere in gat, strănut și tuse. Durează de regula 1 săptămână „fără tratament și 7 zile cu tratament „.

Gripa este tot o infecție virală, însă diferită de răceală. Gripa se răspândește prin tuse și strănut. Simptomele de congestie respiratorie se pot  însoți de febră, cefalee, dureri musculare, fatigabilitate. Viroza poate fi contactată in orice perioadă a anului, dar se dezvoltă in special iarna.

Recomandările medicale in astfel de situații includ îngrijiri la domiciliu, cum ar fi limitarea contactului prelungit cu alte persoane bolnave, odihnă suficientă, hidratare intensă si alimentație echilibrată, spălatul des pe mâini, exerciții fizice ușoare, reducerea nivelului de stress. O serie de remerii naturiste pot fi de ajutor și anume: ceaiuri cu miere si lămâi, spray-uri nazale cu apă  sărată, inhalații de soluții saline încălzite, siropuri cu mentol, eucalipt etc.

Medicația antivirală nu vindecă boala, dar reduce severitatea simptomelor si scade riscul de complicații. Febra care însoțește viroza respiratorie poate fi periculoasă pentru embrion/ făt; ea trebuie combătută cu antipiretice.

Cea mai eficientă metodă de a vă proteja împotriva gripei și a complicațiilor acesteia este să vă administrați vaccinul antigripal. Vaccinul oferă protecție față de majoritatea tipurilor de  virus gripal și poate fi administrat în orice perioadă a sarcinii. Inclusiv copilul va beneficia de imunitate antivirală în primele sale luni de viață, dacă mama a beneficiat de acest vaccin pe durata sarcinii. Administrarea vaccinului se poate însoți de minime reacții adverse, precum o mică inflamație la locul injectării, dureri musculare pasagere și febră ușoară, simptome cu durată de o zi- două.

Cea mai indicată perioadă a anului pentru administrarea vaccinului antigripal este octombrie . Discutați cu medicul dvs despre această oportunitate, astfel încât sa fiți protejată pe toată durata sezonului rece.

Ești însărcinată ? Iată ce trebuie să știi …

20150703_173002-1Starea de graviditate este una fiziologică, deci o stare tranzitorie de sănătate, pe durata căreia viitoarea mama trebuie să știe ceea ce ii face bine și ceea ce îi poate dăuna, astfel încât atât ea, cât și copilul ei, să aibă o dezvoltare armonioasă pe parcusul celor 9 luni de sarcină.

Încă din perioada concepției, viitoarea mamă trebuie să stabilească o bună comunicare cu medicul ei obstetrician. Frecvența vizitelor medicale va fi stabilită în funcție de istoricul tău medical, precum și de particularitățile sarcinii. Este util să discuți cu medicul tău despre tratamentele pe care le iei pentru a ține sub control unele afecțiuni de care suferi ( DZ, HTA, AB etc) și care necesită supraveghere suplimentară sau consulturi interdisciplinare.

Trebuie să fii atentă la alimentație, astfel încât sa îi oferi copilului tău nutrienții de care are nevoie pentru dezvoltarea corespunzătoare și, totodată, să te poți bucura de o stare de sănătate deplină, fără să acumulezi kilograme în exces.  Este indicat să consumi mai multe fructe proaspete, legume, cereale, lactate, carne slabă, pește și fructe de mare. Datorită conținutului ridicat de mercur, anumite tipuri de pește sunt de evitat și anume: peștele-spadă, macroul gigant, rechinul. Este indicat să ai aprox. 5 porții de fructe și legume /zi, lactate zilnic, pasteurizate sau fierte în prealabil,iar pește de 2 ori pe săptămână. Pentru a evita toxiinfecțiile alimentare ce pot fi deosebit de grave pe durata sarcinii, mâncarea va fi pregătită și păstrată în condiții de siguranță. Este de dorit sa ții la distanță animalele de casă și rozătoarele, precum hamsterii, deoarece acestea iți pot transmite infecții potențial letale pentru făt. Alimentele crude vor fi spălate cu atenție inante de a le consuma.

Aportul caloric va ajustat, astfel încât creșterea ponderală pe durata celor 9 luni de sarcină să fie de 10-12 kg. În primele 2 trimestre de sarcină nu ai nevoie de un plus de calorii pentru copil, abia din trimestrul 3 este necesar să iți suplimentezi aportul caloric cu aprox. 200 de calorii/zi. Excercițiile fizice ușoare, ca mersul pe jos, înotul, yoga, pillates, pot fi de ajutor pentru a preveni excesul ponderal și pentru a evita complicații precum diabetul zaharat gestațional și hipertensiunea indusă de sarcină cu/fără eclampsie și naștere prematură. Păstrarea condiției fizice pe durata sarcinii iți poate fi de ajutor la naștere, iar ulterior o să îți permită să revii în scurt timp la greutatea anterioară sarcinii.

În primul trimestru de sarcină este bine să continui suplimentarea de acid folic (începută preconcepțional), câte 0,4-0,8mg/ zi, vitamină necesară pentru dezvoltarea neurologică fetală, precum și suplimentarea de vitamina D. Trebuie să discuți cu medicul tău dacă este necesar să iei suplimente de  fier, deoarece anemia prin deficit de fier poate cauza naștere prematură și greutate fetală la naștere mai mică decât cea corespunzătoare vârstei gestaționale.

Consumul de lichide trebuie să fie crescut, în special consumul de apă, dar sunt utile și ceaiurile, supele, sucurile de fructe și legume.

Este indicat să te odihnești suficient, să dormi câte 7-9 ore/noapte. După 30 de săptămâni de sarcină trebuie să eviți statul în pat cu fața în sus și să te odihnești mai mult pe partea stângă, eventual să folosești o pernă în zona mijlocului.

În unele cazuri, este util de luat în considerare și posibilitatea vaccinării pentru boli la care există expunere pe durata sarcinii, așa cum este gripa.

Pe durata sarcinii trebuie să eviți fumatul, chiar și cel pasiv, deoarece tutunul poate crește riscul de avort, naștere prematură și moarte fetală in utero. Substanțele toxice din fumul de țigară trec bariera fetoplacentară și împiedică oxigenarea și hrănirea corespunzătoare a fătului. În consecință, copiii proveniți din mame care au fumat pe durata sarcinii au greutate mai mică la naștere, au un risc crescut de moarte subită infantilă, precum și o sensibilitate respiratorie crescută, fiind predispuși la a face mai frecvent boli respiratorii pe parcursul vieții. La rândul ei, mama fumătoare are o probabilitate mai mare de a suferi de grețurile asociate sarcinii, de implantarea extrauterină a sarcinii și de dezlipire prematură de placentă normal inserată( complicație severă ce survine în timpul travaliului și cauzează decesul fetal înainte de naștere).

Este indicat să eviți și expunerea la substanțele chimice de la locul de muncă, precum și la cele din detergenți, din soluțiile de curățenie, solvenți, plumb, mercur, insecticide, vopseluri.

Consumul de alcool trebuie evitat pe durata sarcinii și în special în primele 3 luni de sarcină. Alcoolul trece bariera fetoplancetară și ajunge în sângele fetal de unde este mai lent eliminat, comparativ cu epurarea din sângele adultului. Alcoolemia fetală in utero poate afecta dezvoltarea copilului, având consecințe pe termen lung : defecte cardiace, restricție de creștere intrauterină, iar după naștere, slaba dezvoltare fizică a copilului cu tulburări de echilibru, modificări specifice ale feței, deficit de atenție, întârziere în dezvoltarea psihică, dificultăți de gândire și de limbaj. Toate aceste semne și simptome au fost grupate intr-un sindrom numit sindromul de alcoolism fetal. De asemenea, alcoolemia fetală in utero poate cauza avort, naștere prematură și moarte fetală intrauterină.

Probabil că este inutil să mai precizez că este contraindicat consumul de droguri ilegale, de orice fel !

Nu sunt indicate băile fierbinți, căzile cu hidromasaj și sauna: temperatura ridicată poate afecta copilul, te deshidratează și îți poate induce o stare de leșin. Solarul și paturile bronzante sunt de evitat, din aceleași motive. La plajă, femeia insarcinată trebuie să stea maxim 30- 60 minute/ zi la soare,  înfara orelor de vârf (până în ora 10 sau după ora 16, în zilele toride de vară cu indice UV ridicat), după ce a folosit în prealabil o cremă de protecție solară ce reflectă radiațiile UVA și UVB. Este indicat ca expunerea la soare să fie asociată cu  accesorii de protecție solară, precum pălărie, ochelari și cu o hidratare corespunzătoare ( peste 8 pahare de apă /zi).

Sunt contraindicate produsele de igienă intimă parfumate și tampoanele, deoarece aceastea pot produce iritații locale și pot să te predispună la infecții urinare.

Pe cât posibil, se vor evita radiografiile datorită razelor de tip X care sunt teratogene. Dacă totuși acestea sunt necesare pentru diferite lucrări dentare, spre exemplu, nu uita să ii spui medicului radiolog că ești insărcinată pentru ca să îți ofere o protecție suplimentară.

Consumul de cafea trebuie redus, eventual evitat, ca și băuturile energizante. Se apreciază ca aprox 200 mg de cofeina /zi ar fi bine tolerate, însă consumul de cafea pe durata sarcinii este asociat cu greutate mică la naștere, avort și naștere prematură. Alternative sănătoase și fără riscuri pentru femeile însărcinate sunt cafeaua decofeinizată, ceaiurile și sucurile de fructe.

beneficii_sarcinaAcestea sunt doar o parte din precauțiile pe care trebuie să le ai în vedere ca femeie insărcinată. Pentru completarea informațiilor, ar fi bine să îți pregătești o listă de întrebări la care să primești răspuns cu ocazia vizitei medicale.

Expunerea la soare pe durata sarcinii

Expunerea solară este principala sursă de vitamina D pentru organism.

Vitamina D are rol important în absorbția intestinală a calciului și în metabolismul osos, crește imunitatea, intervine în secreția de insulină și inhibă proliferarea celulară.

Această vitamină se găsește în corpul nostru sub 2 forme: vitamina  D3 (colecalciferol ) produsă la nivelul pielii prin conversia 7-dehidrocolesterolului, sub acțiunea razelor UVB, și vitamina D2(ergocalciferol) care se găsește în ciuperci și drojdie. Forma activă a vitaminei D este 1,25(OH)2D (1,25 dihidroxicolecalciferolul). Aceasta se obține prin dubla hidroxilare a colecalciferolului, una la nivelul ficatului și a doua la nivelul rinichiului.

Nivelul matern de vitamina D pe timpul sarcinii este important pentru dezvoltarea sistemului osos al fătului, pentru dezvoltarea plămânilor și a sistemului imun fetal. Copiii proveniți din mame cu deficit de vitamina D,  în a doua jumătate a sarcinii, au un risc mai mare de a se naște cu greutate mai mică decât cea corespunzătoare vârstei gestaționale, precum și un risc crescut de a dezvolta hipocalcemie neonatală. Deficitul de vitamina D este implicat și uin apariția unor complicații materne, precum hipertensiunea arterială, pre-eclampsia, diabetul zaharat gestațional, vaginoze bacteriene.

Cea mai importantă sursă de vitamina D este deci expunerea la soare.Dieta are o contribuție mai redusă în acoperirea necesarului zilnic de vitamina D.

blob.phpExpunerea la soare are însă și riscuri universal valabile și, în mod particular, pentru femeile însărcinate, deoarece sensibilitatea acestora este crescută: există risc de cancer de piele și de  îmbătrânire prematură a pielii, precum și  de deshidratare și încălzire excesivă a corpului (insolație) ce pot împiedica dezvoltarea normală a copilului și pot declanșa contracțiile uterine și nașterea prematură. Razele UV pot de asemenea să scadă nivelul de acid folic, necesar pentru dezvoltarea neurologică fetală.

Este indicat așadar ca expunerea la soare să fie limitată, pentru a evita riscurile menționate. Se apreciază că 30 min – 1 oră  pe zi, de stat la soare, sunt suficiente pentru viitoarele mămici.

Ca și măsuri de protecție, se recomandă:

-folosirea cremelor cu factor de protecție solară 30, pe baza de zinc și titanium, cremă ce va fi reaplicată după 2 ore și după fiecare imbăiere

-hidratarea frecventă, cel puțin 8-10 pahare de apă pe zi

-evitarea orelor de vârf pentru expunerea la soare, (10-16) in zilele toride de vară

-folosirea  de pălării, ochelari de soare, haine din materiale naturale(bumbac, in) de culoare deschisă care să acopere cât mai mult din suprafața corpului atunci când este necesar să ieșim afară în timpul intervalului orar 10-16

-alimentația trebuie să fie bogată în fructe și legume proaspete

Dacă ajungeți totuși să resimțiți un discomfort în zona pelvină, crampe abdominale repetate, scurgeri vaginale apoase sau sangvinolente, ori aveți senzație de vomă și dureri de cap, atunci trebuie să vă anunțați medicul imediat și  să vă prezentați la consultul medical.